Dea lungul istoriei Dunarea a cunoscut mai multe denumiri: “Danubius”, “Istrus”, “Histru”, “Danare”, “Donaris”, “Phisos”, “Rio Divino”.

Napoleon Bonaparte considera ca este “Le roi des fleuves de l’Europe”.

Herodot din Halicarnas scria intr-una din lucrarile sale : “Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul…”

Al 2-lea fluviu al Europei (dupa Volga) si al 26-lea din lume, Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra in apropierea padurii Caraorman, care in limba turca insemna tot Padurea Neagra.

Dunarea strabate 10 tari si 4 capitate ale Europei, avand un bazin hidrografic de 820 000 de kmp populat de circa 80.000.000 de locuitori.

Din lungimea Dunarii de 2860 de km, pe parcursul carora aduna afluenti din 17 tari, mai mult de o treime sunt pe teritoriul Romaniei (1075 Km).

Debitul Dunarii este de aproximativ 6300 mc/s.

Dunarea in dreptul intersectiei bratelor Sulina si Sfantul Gheorghe.

In trecut Dunarea avea mai multe brate: potrivit lui Herodot” Istrul” avea cinci brate, Ptolemeu vorbea de sase brate, Polybiu sapte brate, etc. Datorita unui proces natural de colmatare astazi exista 3 brate prin care Dunarea construieste continuu Delta.

Chilia este cel mai lung brat 120 Km si cel mai viguros prin faptul ca preia 58% din debitul Dunarii. Avand multe ramificatii si ostroave acesta este cel mai tanar brat, inregistrand si cea mai mare adancime 39 de m. Bratul Chilia este folosit pentru navigatie, cele mai importante porturi fiind Ismail si Valcov.

Sulina, in urma adanciri si corectari unor meandre este folosit cu predilectie pentru navigatie. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa scurs s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m.  Bratul Sulina in

dreptul localitatii Crisan.

Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transport 24% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km.

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0.50 si 1.50 m. Plaurii ocupa in Delta Dunarii o suprafata intinsa, in functie de nivelul apei si de grosimea lor acestia pot fi:

– mobili, deplasandu-se pe lacuri la voia intamplarii sub actiunea vantului si a curentilor de apa;

– impotmoliti, in zonele mai putin adanci, atunci cand nivelul apei este mic;

– fixati de altii plaurii impotmoliti, sub acestia insa existand un strat de apa, care reprezinta un excelent habitat pentru anumite specii de pesti cum ar fi: somn, crap, caras, etc.

Delta Dunãrii se încadreazã în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetatie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcãtuiesc o suprafatã activã specificã deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferitã de cea a stepelor pontice.

Aceastã suprafatã activã reactioneazã fatã de radiatia totalã receptionatã si de circulatia generalã a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiatia totalã variazã între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnã si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitãtii centrilor barici principali se instaleazã conditii specifice de vreme : zile de iarnã blânde (când activeazã centrul baric nord-est european), zile de iarnã geroase, cu vânturi puternice (când actioneazã anticiclonii nord-atlantici), zile de varã calde si uscate (când actionazã anticiclonii tropicali atlantici), zile de varã ploioase (când interactioneazã aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).